Cele mai frumoase cărți din librării

de Echipa editorială Kinder

Cărțile nu sunt doar bune, sau interesante, ori utile. Ele pot fi și frumoase, ca obiect fizic. Există cărți celebre din acest punct de vedere, unele căutate chiar de colecționari; un astfel de exemplu este „Cele douăsprezece luni ale visului. O antologie a inocenței” (1972), alcătuită de regretatul Iordan Chimet, care astăzi mai poate fi găsită doar cu mare noroc, prin anticariate, la prețuri care se apropie binișor de 200 de euro. Este una dintre cărțile cele mai frumoase publicate vreodată în România, atât prin textele antologate – de la Christian Morgenstern la Goethe și Tristan Tzara –, cât și prin ilustrații, semnate de nume ca Brâncuși, Paul Klee, van Gogh sau Garcia Lorca. Dacă găsiți un exemplar în stare bună și vă puteți permite prețul, cumpărați-l, este o raritate. Șansele de a fi reeditată sunt practic zero, din cauza complicațiilor legate de drepturile de autor.

Altfel, există și acum cărți frumoase în librării – cărți care le pot aduce bucurie micilor cititori nu numai prin poveștile lor, ci și prin imagini sau ilustrații, cărți de care copiii se îndrăgostesc și pe care le păstrează cu sfințenie până în anii maturității.

Printre recomandări se numără „Pana lui Finist Șoimanul” (Editura Humanitas), o culegere de basme fantastice rusești, într-o ediție nouă și revăzută, acum cu ilustrațiile lui Ivan Bilibin, unul dintre marii artiști plastici ai Rusiei țariste.

„Regele tuturor sălbăticiunilor”, de Maurice Sendak (Editura Arthur) este, pe bună dreptate, una dintre cărțile cele mai iubite de către copii, grație extraordinarelor sale ilustrații. Cu vânzări globale estimate la 19 milioane de exemplare, cartea continuă să fie citită de copii din toată lumea.

„Planetarium”, de Chris Wormell și Raman Prinja (Humanitas Junior) este un extraordinar album ilustrat despre Univers și secretele sale – despre Sistemul Solar, galaxii, ciclul de viață al stelelor, Big Bang… În lipsa unei excursii la un planetariu adevărat (apropo, Observatorul Astronomic din București este deschis noaptea!), cartea le va deschide cu siguranță copiilor apetitul pentru astronomie. Cartea face parte dintr-o serie de atlase apărute la aceeași editură: „Animalium”, „Dinosarium”, „Historium”, „Hărți. O călătorie prin țările, mările și culturile lumii” și „Sub pământ. Sub ape”, toate excepțional de frumoase. Ultimele două sunt ilustrate de Aleksandra Mizielinska și Daniel Mizielinski, poate cei mai buni ilustratori europeni de carte ai momentului.

„O istorie a imaginilor pentru copii” (Editura Pandora M), un dialog cu ilustrații între artistul plastic britanic David Hockney și criticul de artă Martin Gayford, este o introducere în istoria artei pe înțelesul celor mici. Hockney este cel mai bine vândut pictor în viață, un adevărat monstru sacru al artei contemporane.

„Auzi cum vorbesc copacii? O drumeție scurtă în inima pădurii” (Publica Youngster), de Peter Wohlleben, pădurar și educator profesionist, este o fascinantă incursiune în lumea pădurilor, cu o mulțime de informații, imagini și… idei de experimente – ca de pildă cum să faci baloane de săpun suflând printr-o rămurică de mesteacăn. (Să nu ziceți că nu v-am spus!) Altfel, e genul de carte care îi face pe copii să lase baltă smartphone-ul pentru a se aventura în natură.